65 de ani cu sărbătoare

Cinci scriitori importanţi din filiala timişoareana a Uniunii Scriitorilor din România, Cornel Ungureanu, Ivo Muncian, Paul Eugen Banciu, Aurel Turcus şi Simion Dănila, au fost sărbătoriţi vineri la sediul din Piaţa Sfântul Gheorghe, cu prilejul împlinirii anul acesta a frumoasei vârste de 65 de ani.
La festivitate au luat parte, pe lângă numeroşi membri ai filialei, mai mulţi jurnalişti şi oameni de cultură din spaţiul bănăţean. Despre operă sărbătoriţilor au vorbit scriitorii Eugen Dorcescu, Alexandru Ruja, Maria Pongracz-Popescu, Lucian Alexiu, Ion Jurca Rovină."Cei cinci-a spus E. Dorcescu-au câteva lucruri comune: toţi sunt talentaţi, sunt oameni instruiţi, care au învăţat multe şi-i învaţă şi pe alţii la rândul lor."Căutând să surprindă specificul fiecăruia, acelaşi poet şi eseist a afirmat tranşant:"Tema cărţilor criticului Cornel Ungureanu nu este neapărat opera, ci misterul relaţiei dintre autor, operă şi cel ce o comentează". Paul Eugen Banciu"este obsedat că prozator de un mister al unei lumi căreia i s-a retras harul, o lume despiritualizata, în care eul nu are decât două posibilităţi:cade în deznădejde sau intră în haos", caracteristica prozei sale este "anexietatea lucidă", în timp ce eseurile îi sunt marcate de dramatism, "creaţia fiind un blestem".
La Simion Dănila Subliniază"obsesia genialităţii, obsesia geniului neitzschean".Spicuim şi din cuvântul câtorva aniversaţi:"Cui lăsăm lumea vie a literaturii?...Cui lăsăm lumea asta?...Există o istorie vie a literaturii...Literatura se citeşte, dar se şi traiaste."(Cornel Ungureanu) "Am să mor cu buzunarul plin de poezii!"(Ivo Muncian) "Mă gândesc tot mai mult la vacanţă cea mare."(P.E. Banciu) "Nu mă gândesc la vârstă, sunt mulţumit că mă simţ bine şi am putere de muncă." (Aurel Turcus) "Mi-ar fi părut rău dacă n-aş fi ajuns la 65 de ani, fiindcă n-aş fi avut ocazia să aud cuvintele frumoase rostite aici despre mine, pe care le apreciez că fiind echivalente cu o consacrare a mea."(Simion Dănila, care, în încheierea ceremoniei, remarcând că la 65 de ani nu poţi să fii preocupat de gravitatea pasului următor, a citit în traducere proprie o cunoscută poezie a lui Rilke din Ceaslovul:"O Doamne, dacă mor, ce-i face?")
Oana Fărcădean